Latest Event Updates

Lenin, Despre dreptul națiilor la autodeterminare (Chișinău, 1984)

Posted on

„V. I. Lenin, Despre dreptul națiunilor la autodeterminare, Chișinău, Cartea moldovenească, 1984.”
„V. I. Lenin, Despre dreptul națiilor la autodeterminare, Chișinău, Cartea moldovenească, 1984.”

Lenin

„Condițiile specifice ale Rusiei în ceea ce privește problema națională sânt tocmai contrare acelora pe care le-am văzut în Austria. Rusia este un stat cu un centru național unic, cel al velicorușilor. Velicorușii ocupă un teritoriu imens și compact, ajungând la un număr de aproape 70 de milioane de oameni. Particularitatea acestui stat național constă, în primul rând, în faptul că alogenii (care în totalitatea lor alcătuesc majoritatea populației – 57%) locuesc tocmai în regiunile periferice; în al doilea rând, în faptul că asuprirea acestor alogeni e cu mult mai grea decât a celor din statele vecine (și chiar nu numai în cele europene); în al treilea rând, în faptul că într-un șir întreg de cazuri naționalitățile din partea cealaltă a graniței, înrudite cu naționalitățile asuprite, care trăesc în regiunile periferice, se bucură de mai multă independență națională (e destul să amintim naționalitățile, care trăesc la granița de vest și la cea de sud a statului: finlandeji, suedeji, poloneji, ucraineni, români); în al patrulea rând, în faptul că adesea capitalizmul este mai ridicat în regiunile periferice, locuite de alogeni, decât în centrul statului. În sfârșit, tocmai în statele vecine din Asia vedem, că a început o perioadă de revoluții burgheze și de mișcări naționale, care atrag în parte și naționalitățile înrudite de pe teritoriul Rusiei.

Așa dar, tocmai particularitățile istorice concrete ale problemei naționale din Rusia fac ca recunoașterea dreptului națiilor la autodeterminare să fie la noi o problemă atât de vtală în epoca prin care trecem.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Marelui Stalin de la norodu Moldovei înfloritoare (Tiraspol, 1940)

Posted on Updated on

„Marelui Stalin de la norodu Moldovei înfloritoare” (titlul în română, ucraineană și rusă)
„Marelui Stalin de la norodu Moldovei înfloritoare” (titlul în română, ucraineană și rusă)

Marelui Stalin de la norodu Moldovei infloritoare 1

„Scrisoarea-i prinită la adunările de obște a munșitorilor, colhoznișilor și intelighenției a Moldovei Sovetișe.
Scrisoarea-i alcătuită în forma poetică de scriitorii moldovenești: L. Kornfeld, L. Barskii, M. Poluboc, N. Țurcan.
Scrisoarea-i tradusă din moldovenești în limba ucraineană de Gr. Rannii.
Scrisoarea-i tradusă din moldovenești în rusă de poeții: S. Lipkin, M. Golodnâi, A. Oislender, M. Svetlov.

Stema URSS
Stema RSS Ucrainene

Marelui Stalin de la norodu Moldovei infloritoare 3

Marelui Stalin de la norodu Moldovei infloritoare 4

Frunză verde mândră floare,
Az, în zî de sărbătoare,
Când ca jia înflorită,
Ni-i Moldova ‘mpodobită
Cu cântări și bucurie,
Îți trimetem o gârtie,
Îți trimetem o scrisoare:
Scumpu nostru Stalin-soare,
Greu ni-i de găsit cuvinte,
Ca să ți-o descrim, părinte,
Mânțănirea noastră mare,
Care-o sâmte fiecare
Strâns în inima șerbinte.

Ca o pasăre ușoară
Gându nostru zboară, zboară,
Înspre Kremliu, înspre tine
Despre zâlele sănine,
Despre zâlele voioase,
Voinișioase, călduroase,
Povestim noi cu mândrie
Și c-o mare bucurie.
Tu, iubitu nostru Stalin,
Tu ne-ai îndreptat pe cale
Tu și cu partidu mare, […]”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Istoria Uniunii RSS (1941)

Posted on

Istoria URSS 1

„Istoriea Uniunii RSS
Cursu scurt
Sub redacțiea Prof. A.V. Șestakov
Întărit de comisia guvernului Uniunii RSS

Editura de Stat a Moldovei
Chișinău. 1941. Tiraspoli

Moscva în vacu XII.
„Moscva în vacu XII.”
Proectu Palațului sovetelor.
„Proectu Palațului sovetelor.”

Istoria URSS 4

Reunirea Basarabiei și a Bucovinei de Aneazănoapte cu Uniunea RSS și formarea RSS Moldovenești.

La înșeputu anului 1918 țara noastră se găse într-o stare gre, e era nevoită să lupte împotriva dușmanilor numeroși pe felurite fronturi a bătăliei țivile. Folosindu-se de așeea, că țara noastră era atunși slabă în privința militară, Româniea a ocupat Basarabiea, care mai mult de o sută de ani întra în alcătuirea patriei noastre. Guvernele burjuaznișe a Angliei și Franției

Istoria URSS 5

subțâne ocupanții români. Guvernu sovetic nu a recunoscut nișiodată ocuparea easta. În iuni anu 1940 Guvernu Sovetic a propus guvernului României să întoarcă Uniunii Sovetișe Bassarabiea și să dăe Uniunii Sovetișe Bucovina de Anează-noapte.

Guvernu României a prinit propunerile guvernului nostru. Conflictu între Uniunea Sovetică și Româniea, care s-a prelunjit 22 ani, a fost dizlegat în mod pașnic. Granițile Uniunii Sovetișe, în legătură cu reunirea Basarabiei și Bucovinei de Anează-noapte cu Uniunea RSS, s-au mutat mai departe la asfințit și au ajuns păn’la râu Dunai – șel mai mare, după Volga, râu în Evropa. Truditorii Basarabiei și a Bucovinei de Anează-noapte au întrat cu o mare bucurie în rândurile șetățenilor sovetiși.

Înfăptuind politica națională leninistă-stalinistă, Sesiea VII a Sovetului Suprem a Uniunii RSS a prinit în luna avgust anu 1940 lejea despre formarea respublișii confederale a triisprezășea după număr – Respublișii Sovetișe Soțialiste Moldovenești. În alcătuirea RSS Moldovenești au fost cuprinse fosta respublică Avtonomă Sovetică Soțialistă Moldovenească și șei mai mare parte din Basarabiea. Sesia a prinit și o leje despre cuprinderea părții de Anează-noapte a Bucovinei și județelor Bassarabiei – Hotin, Akkerman și Izmail în alcătuirea Respublișii Sovetișe Soțialiste Ucrainene.

Prinirea Litvei, Latviei și Estoniei în alcătuirea Uniunii RSS.

Burjuaziea Litvei, Latviei și Estoniei nu vre să împlinească șinstit învoelili despre ajutor unu altuea, încheete între Uniunea RSS și aeste țări. Guvernele burjuaznișe a Litvei, Latviei și Estoniei au călcat grosolan aeste învoeli. Ele au încheet pe’ascuns de la Uniunea RSS un pact militar împotriva patriei noastre. Ele au organizat furarea ostașilor roșii din garnizoanele Armiei Roșii, care se găse, potrijit învoelilor despre ajutor unu altuea, în anumite puncte

Istoria URSS 6

a Litvei, Latviei și Estoniei. Mai mult de răbdat așa stare nu se pute. Guvernu Sovetic a înaintat șerinți despre trimeterea pe teritoriile aestor stateunor părți adăugătoare a Armiei Roșii și despre formarea în Litva, Latviea și Estoniea a unor așa guverne, care ar împlini șinstit învoelile despre ajutor unu altuea.

Guvernele noi a Litvei, Latviei și Estoniei, prietenoase patriei noastre, au petrecut în luna iuli anu 1940 alejeri slobode în parlamentele țărilor de pe lângă marea Baltică. Când deputații aleși s-au adunat la ședințile lor, apui în rându întâi au hotărât în unanimitate de stabilit în Litva, Latviea și Estoniea puterea sovetică și de rugat Sovetu Suprem a Uniunii RSS de prinit aeste țări în Uniunea Respublișilor Sovetișe Soțialiste […]”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Istoria RSS Moldovenești, Chișinău, 1967

Posted on Updated on

Istoria RSS Moldovenesti, Chisinau, 1967

„Academia de Științe a RSS Moldovenești.
Institutul de Istorie

Istoria RSS Moldovenești

Volumul I
(Din timpurile cele mai vechi până la Marea revoluție socialistă din Octombrie)

Colejiul de redacție
L.V. Cerepnin (redactor responsabil), I.S. Grosul, Iu. Ivanov, N.A. Mohov, E.M. Russev, P.V. Sovetov, G.B. Fiodorov, D.E. Șemeacov

Editura Cartea Moldovenească
Chișinău. 1967

Din subcapitolul „Pacea de la București și importanța alipirii Basarabiei la Rusia.”
Din subcapitolul „Pacea de la București și importanța alipirii Basarabiei la Rusia.”

Alipirea Basarabiei la Rusia a avut o însemnătate progresistă pentru populația acestui ținut. Ea a fost un moment de răscruce în viața poporului moldovenesc, care în urma acestui act istoric și-a legat pentru totdeauna viitorul și soarta sa de marele popor rus prieten și în felul acesta a primit posibilitatea să grăbească dezvoltarea economică și culturală a ținutului dintre Prut și Nistru.

Populația ținutului a fost zmulsă din sistemul Imperiului Otoman și eliberată de asuprirea feudală barbară a turcilor, sub care jemuse mai multe secole. Au încetat definitiv desele incursiuni ale tătarilor din Bujeac asupra orașelor și satelor moldovenești. Noua administrație țaristă, întrodusă în Basarabia, limita samovolnicia boerilor moldoveni în conducere, în încasarea impozitelor și în justiție.

Sub influența statului rus, care pentru popoarele din rejiunile periferice era un stat mai dezvoltat din punct de vedere economic, a fost grăbit procesul tărăgănat de descompunere a relațiilor feudale și au fost create premize pentru trecerea la un mod de producție mai progresist.

Relațiile economice strânse, stabilite între Basarabia și Rusia Centrală, iar prin portul Odesa și cu străinătatea, au contribuit la dezvoltarea forțelor de producție ale ținutului, au grăbit procesul de dezvoltare a relațiilor noi, capitaliste și au inclus Basarabia în sistemul economic capitalist mondial, ceea ce obiectiv a fost un factor pozitiv.

O asemenea dezvoltare progresistă n-ar fi fost posibilă pentru Moldova sub jugul Turciei feudale extrem de înapoiate.

Un mare rol în viața poporului moldovenesc l-a avut și contactul cultural cu Rusia, difuzarea aici a ideilor social-politice ale păturilor progresiste din societatea rusă […]

Istoria RSS Moldovenesti

Marea însemnătate pe care o are alipirea Basarabiei la Rusia este determinată tocmai de apropierea poporului moldovenesc (ca și a tuturor popoarelor din Rusia) de poporul rus, de clasa muncitoare a Rusiei. Datorită oamenilor progresiști din Rusia, democraților revoluționari ruși, prin reprezentanții proletariatului revoluționar în rândurile oamenilor muncii din Basarabia pătrundeau marile idei marxist-leniniste. Importanța primordială a actului istoric din 1812 este determinată anume de faptul că popoarele din Basarabia au fost antrenate în mișcarea revoluționară din Rusia, condusă de partidul marxist-leninist.”

„Harta repartizării așezărilor sătești în Moldova (sec. XV).”
„Harta repartizării așezărilor sătești în Moldova (sec. XV).”
„Foaia de titlu a cărții-manuscrise de D. Cantemir Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor.”
„Foaia de titlu a cărții-manuscrise de D. Cantemir Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor.”

„Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Întâi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu pre limba româniască scos cu truda și ostenința lui Dimitrie Cantemir Voievodul și de moșie Domn a Moldovii și a Svintei Rossieștii Înpărății Cniadz. În Sankt Petersburg. Annul 7225. 1717.”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Imnul de Stat al RSS Moldovenești

Posted on Updated on

„Constituțiea (legea fundamentală) a Republicii Sovetice Socialiste Moldovenești” (Chișinău, Editura Cartea Moldovenească, 1984).
„Constituțiea (legea fundamentală) a Republicii Sovetice Socialiste Moldovenești” (Chișinău, Editura Cartea Moldovenească, 1984).
Stema și steagul RSS Moldovenești.
Stema și steagul RSS Moldovenești.

Imnul RSS Moldovenesti

„Imnul de Stat al Republicii Sovetice Socialiste Moldovenești

Cuvinte de Em. Bukov, B. Istru
Muzica de Șt. Neaga, E. Lazarev

Moldova Sovietică, plaiul nostru’n floare,
Alături de alte republici surori,
Pășește’mpreună cu Rusiea mare
Spre al Uniunii senin viitor.

Doina înfrățirii
Proslăvește Țara,
Cu înțelepciune
Condusă de Partid.
Cauza lui Lenin –
Cauză măreață –
O înfăptuiește
Poporul strâns unit.

Slavă în veacuri, renăscut pământ!
Munca să-ți fie creator avânt!
Și comunismul – țel nestrămutat –
Înalță-l prin fapte pentru fericirea ta!”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

M. Oprea, Limba moldovenească, Tiraspol, 1938

Posted on

Limba moldoveneasca 1

„M. Oprea
Limba moldovenească
Clasa a triea

Editura de Stat a Moldovei
Tiraspoli, 1938

Limba moldoveneasca 2

Lupu, arișiu și hulpea.

Șe fel de urășiune e aeasta, – a zis lupu. Așela era un ariși. El șede, ca un ghem, acoperit cu așe înșipte. – El n-are chele jie. Aeasta-i strică fața pădurii întreji.

S-a aprochiet hulpea și zișe: Nu te ninuna, lupule, aminterlea el nu s-ar pute apăra dela dinții tăi.

Limba moldoveneasca 3

Tiraspoli.

Stolița [capitala] Moldovei Sovetișe este orașu Tiraspoli. Tiraspoli se găsește pe malu stâng a râului Nestru. Făbrișile (Tiraspoli) dău o mare producție de conserve. Ulițile (Tiraspoli) îs frumoase și curate. Partidu Comunist și Guvernu Sovetic dău mare băgare de samă reconstruirii (Tiraspoli). Tiraspoli este deamu un oraș childuitor.

Limba moldoveneasca 4

Moldova

Noi trăim în … Sovetică. … Sovetică trăește și înflorește în familiea prietenoasă și frățască a noroadelor Uniunii RSS. Grădinile și jiile… dău bună roadă și-s vestite. În… crește ghine și tiutiunu și sfecla de zăhar, și popușoiu, și grâele. Din legumele… se fac conserve, din poamă – jin. Pământu… îi negru la nezu-nopții, ear dealungu Nestrului îi năsipos. … are și multă cheatră de var. În… sânt multe varniți, care îndestulează zidirea noastră cu var. Dealungu… curje râu Nestru. Prin… mai curg și alte râuri mai niși.

Limba moldoveneasca 5

277. Prăjiți zugrăjirile și alcătuiți o povestire.

Șine a venit la grădina zoolojică? Șe le-a plăcut mai tare copchiilor? Povestiți despre puii de moniță. Cum îi leu: cum îi capu lui, gâtu, ochii? Cum îi slonu: cum îi capu lui, trupu, chișioarele, chelea, hobotu? Șe mai este încă în grădina zoolojică?”

Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

I. Efodiev, Gheografiea Moldovii, Balta, 1929

Posted on Updated on

Geografia Moldovei 1

„I. Efodiev.
Gheografiea Moldovii

Tradusî din rusăști di S. Dumitrașcu

Întărit di Metodcomu Țentral dipi lângî Comisariatu Norodnic di luninarea obșteascî a RASSM, ca carti di învățământ pintru școlili din muncî din RASSM.

Editura di Stat a Moldovii. Târgu Balta. Anu 1929

Geografia Moldovei 2

Discriirea diobști.
Istoriea alcătuirii șî așăzarea gheograficî a Republicii Moldovinești.

Republica Autonomî Soțâalistî Soveticî Moldovineascî (RASSM) îi alcătuitî la 11 octeabri anu 1924 prin hotărârea Sesâii a 3-lea a Comitetului Împlinitori Țăntral Ucrainesc. E întrî în Republica Soțâalistî Soveticî Ucraineascî, ca o republicî autonomî, șî-i alcătuitî din părțâli foastilor guberni. Podolsk șî Ades dipi malu stâng a Nestrului.

Alcătuirea Republicii Moldovinești s-o pitrecut după interesâli națâonali a moldovenilor muncitori, cari locuesc, ca mulțâmea, întri alti națâi pin satili dipi malu Nestrului. După alcătuirea Republicii Moldovinești, moldovenii, cu ajiutoriu frățesc a Republicii Ucrainești, răpidi sî disfășurî vieața lor economicî șî culturnicî în limba aprochietî șî-nțăleasî di dânșii.

Afarî di locurili, așăzati pi malu stâng a Nestrului, din cari-i alcătuitî Moldova Soveticî, în Republica Moldovineascî întrî așâjdirea șî Basarabiea, cari sî găsăști pi malu drept a Nestrului, întri râurili Nestru șî Prut. În luna eanvari anu 1918 Basarabiea o fost cudeasâla apucatî di români, dar apucarea easta nu sî cunoaști nici di Soiuzu Sovetic nici di locuitorimea Basarabiii.

Foto: „Adunarea di obști în legăturî cu alcătuirea RASSM.”
Foto: „Adunarea di obști în legăturî cu alcătuirea RASSM.”

Părțâli estea – Basarabiea șî Moldova Soveticî – trăesc amu c-o diosăghitî vieațî economicî, politicî șî culturnicî. Deatâta discriirea lor în aeastî carti sî faci în douî dispărțâturi. În dispărțâtura întâi sî spun știrili dispri partea, cari sî găsăști pi malu stâng șî sî cheamî Moldova Sovetică, ori R.A.S.S.M.; în dispărțâtura a doua sî spun știrili scurti dispri Moldova dipi malu drept, ocupatî, cari sî cheamî Basarabiea șî încî ș-așteaptî slobozârea ii șî-mpreunarea cu Moldova Soveticî.

În Moldova Soveticî locuesc aproapi 567.000 di trăitori di feli di feli di nații. Afarî di aeasta e ajiutî la disfășurarea culturii întri toți moldovenii, cari trăesc în Soiuzu Sovetic șî-s împrăștieți ca niști cuibușoari pin Ocrugurili Ucrainești – Pervomaisk, Zinovievsk, Ades, Nikolaev, Kremenciug, Dnepropetrovsk șî Proskurov, în Republica Soveticî Soțialistî Crâmeascî, // la Cubani șî-n Sâbiru dipărtat în număr păn la 100.000 di oameni. Tot di moldoveni sî lichesc și-o mulțâmi di basarabeni fugari șî emigranți, cari-s împrăștieți pisti tot Soiuzu Sovetic în număr mai mult di 100.000 di oameni șî-s organizați în Obștea Basarabenilor din Soiuzu Întreg.”

Harta RASSM.
Harta RASSM. La vest de Nistru scrie „Basarabiea – partea ocupatî di români”.

Sursa: Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Științe a Republicii Moldova (Fondul de carte rară și veche).