Latest Event Updates
Lenin, Despre dreptul națiilor la autodeterminare (Chișinău, 1984)
„Condițiile specifice ale Rusiei în ceea ce privește problema națională sânt tocmai contrare acelora pe care le-am văzut în Austria. Rusia este un stat cu un centru național unic, cel al velicorușilor. Velicorușii ocupă un teritoriu imens și compact, ajungând la un număr de aproape 70 de milioane de oameni. Particularitatea acestui stat național constă, în primul rând, în faptul că alogenii (care în totalitatea lor alcătuesc majoritatea populației – 57%) locuesc tocmai în regiunile periferice; în al doilea rând, în faptul că asuprirea acestor alogeni e cu mult mai grea decât a celor din statele vecine (și chiar nu numai în cele europene); în al treilea rând, în faptul că într-un șir întreg de cazuri naționalitățile din partea cealaltă a graniței, înrudite cu naționalitățile asuprite, care trăesc în regiunile periferice, se bucură de mai multă independență națională (e destul să amintim naționalitățile, care trăesc la granița de vest și la cea de sud a statului: finlandeji, suedeji, poloneji, ucraineni, români); în al patrulea rând, în faptul că adesea capitalizmul este mai ridicat în regiunile periferice, locuite de alogeni, decât în centrul statului. În sfârșit, tocmai în statele vecine din Asia vedem, că a început o perioadă de revoluții burgheze și de mișcări naționale, care atrag în parte și naționalitățile înrudite de pe teritoriul Rusiei.
Așa dar, tocmai particularitățile istorice concrete ale problemei naționale din Rusia fac ca recunoașterea dreptului națiilor la autodeterminare să fie la noi o problemă atât de vtală în epoca prin care trecem.”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Marelui Stalin de la norodu Moldovei înfloritoare (Tiraspol, 1940)
„Scrisoarea-i prinită la adunările de obște a munșitorilor, colhoznișilor și intelighenției a Moldovei Sovetișe.
Scrisoarea-i alcătuită în forma poetică de scriitorii moldovenești: L. Kornfeld, L. Barskii, M. Poluboc, N. Țurcan.
Scrisoarea-i tradusă din moldovenești în limba ucraineană de Gr. Rannii.
Scrisoarea-i tradusă din moldovenești în rusă de poeții: S. Lipkin, M. Golodnâi, A. Oislender, M. Svetlov.
Frunză verde mândră floare,
Az, în zî de sărbătoare,
Când ca jia înflorită,
Ni-i Moldova ‘mpodobită
Cu cântări și bucurie,
Îți trimetem o gârtie,
Îți trimetem o scrisoare:
Scumpu nostru Stalin-soare,
Greu ni-i de găsit cuvinte,
Ca să ți-o descrim, părinte,
Mânțănirea noastră mare,
Care-o sâmte fiecare
Strâns în inima șerbinte.
Ca o pasăre ușoară
Gându nostru zboară, zboară,
Înspre Kremliu, înspre tine
Despre zâlele sănine,
Despre zâlele voioase,
Voinișioase, călduroase,
Povestim noi cu mândrie
Și c-o mare bucurie.
Tu, iubitu nostru Stalin,
Tu ne-ai îndreptat pe cale
Tu și cu partidu mare, […]”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași
Istoria Uniunii RSS (1941)
„Istoriea Uniunii RSS
Cursu scurt
Sub redacțiea Prof. A.V. Șestakov
Întărit de comisia guvernului Uniunii RSS
Editura de Stat a Moldovei
Chișinău. 1941. Tiraspoli
Reunirea Basarabiei și a Bucovinei de Aneazănoapte cu Uniunea RSS și formarea RSS Moldovenești.
La înșeputu anului 1918 țara noastră se găse într-o stare gre, e era nevoită să lupte împotriva dușmanilor numeroși pe felurite fronturi a bătăliei țivile. Folosindu-se de așeea, că țara noastră era atunși slabă în privința militară, Româniea a ocupat Basarabiea, care mai mult de o sută de ani întra în alcătuirea patriei noastre. Guvernele burjuaznișe a Angliei și Franției
subțâne ocupanții români. Guvernu sovetic nu a recunoscut nișiodată ocuparea easta. În iuni anu 1940 Guvernu Sovetic a propus guvernului României să întoarcă Uniunii Sovetișe Bassarabiea și să dăe Uniunii Sovetișe Bucovina de Anează-noapte.
Guvernu României a prinit propunerile guvernului nostru. Conflictu între Uniunea Sovetică și Româniea, care s-a prelunjit 22 ani, a fost dizlegat în mod pașnic. Granițile Uniunii Sovetișe, în legătură cu reunirea Basarabiei și Bucovinei de Anează-noapte cu Uniunea RSS, s-au mutat mai departe la asfințit și au ajuns păn’la râu Dunai – șel mai mare, după Volga, râu în Evropa. Truditorii Basarabiei și a Bucovinei de Anează-noapte au întrat cu o mare bucurie în rândurile șetățenilor sovetiși.
Înfăptuind politica națională leninistă-stalinistă, Sesiea VII a Sovetului Suprem a Uniunii RSS a prinit în luna avgust anu 1940 lejea despre formarea respublișii confederale a triisprezășea după număr – Respublișii Sovetișe Soțialiste Moldovenești. În alcătuirea RSS Moldovenești au fost cuprinse fosta respublică Avtonomă Sovetică Soțialistă Moldovenească și șei mai mare parte din Basarabiea. Sesia a prinit și o leje despre cuprinderea părții de Anează-noapte a Bucovinei și județelor Bassarabiei – Hotin, Akkerman și Izmail în alcătuirea Respublișii Sovetișe Soțialiste Ucrainene.
Prinirea Litvei, Latviei și Estoniei în alcătuirea Uniunii RSS.
Burjuaziea Litvei, Latviei și Estoniei nu vre să împlinească șinstit învoelili despre ajutor unu altuea, încheete între Uniunea RSS și aeste țări. Guvernele burjuaznișe a Litvei, Latviei și Estoniei au călcat grosolan aeste învoeli. Ele au încheet pe’ascuns de la Uniunea RSS un pact militar împotriva patriei noastre. Ele au organizat furarea ostașilor roșii din garnizoanele Armiei Roșii, care se găse, potrijit învoelilor despre ajutor unu altuea, în anumite puncte
a Litvei, Latviei și Estoniei. Mai mult de răbdat așa stare nu se pute. Guvernu Sovetic a înaintat șerinți despre trimeterea pe teritoriile aestor stateunor părți adăugătoare a Armiei Roșii și despre formarea în Litva, Latviea și Estoniea a unor așa guverne, care ar împlini șinstit învoelile despre ajutor unu altuea.
Guvernele noi a Litvei, Latviei și Estoniei, prietenoase patriei noastre, au petrecut în luna iuli anu 1940 alejeri slobode în parlamentele țărilor de pe lângă marea Baltică. Când deputații aleși s-au adunat la ședințile lor, apui în rându întâi au hotărât în unanimitate de stabilit în Litva, Latviea și Estoniea puterea sovetică și de rugat Sovetu Suprem a Uniunii RSS de prinit aeste țări în Uniunea Respublișilor Sovetișe Soțialiste […]”
Sursa: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.
Cărți din R(A)SS Moldovenească 